Antilele Neerlandeze
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Antilele Neerlandeze | |||||
| Antilele Neerlandeze Nederlandse Antillen | |||||
| |||||
| Deviză: Libertate unanimus (latină:Uniți prin libertate) | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 800 km² (locul 184) | ||||
| Apă (%) | neglijabil | ||||
| Cel mai mare oraș | Willemstad | ||||
| Vecini | Franța  | ||||
| Fus orar | UTC-4 | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 241 loc/km² | ||||
| - Estimare | 192.866 (locul 185) | ||||
| - Estimare 2009 | 197.041 | ||||
| Limbi oficiale | Neerlandeză, Engleză, Papiamento | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Monarhie constituțională (este parte a Țărilor de Jos) | ||||
| Monarh | Willem-Alexander | ||||
| Prim-ministru | Emily de Jongh-Elhage | ||||
| Capitala | Willemstad | ||||
| Istorie | |||||
| Independență | |||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| - Total | 2,45 miliarde | ||||
| - Pe cap de locuitor | 11 400 | ||||
| PIB (nominal) | |||||
| Monedă | Gulden Antilele Neerlandeze | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | AHO | ||||
| Prefix telefonic | 599 | ||||
| ISO 3166-2 | AN[1] | ||||
| Domeniu Internet | .an | ||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapelul Antilelor Neerlandeze[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Netherlands_Antilles_(1986%E2%80%932010).svg)
![Stema Antilelor Neerlandeze[*]](/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_the_Netherlands_Antilles_(1986-2010).svg)
Antilele Neerlandeze (limba neerlandeză: Nederlandse Antillen) a fost o structură politică, parte autonomă a Regatului Țărilor de Jos, cuprinzând o parte din Antilele Mici, compuse din două grupuri de insule din Marea Caraibelor: Aruba, Bonaire și Curaçao (așa-numitele Insule ABC, lângă Venezuela) și Sint Eustatius, Saba și Sint Maarten (localizate la sud-est de Insulele Virgine). Economia insulelor este dependentă de turism și de industria petrolieră.
Între iunie 2000 și aprilie 2005 au avut loc consultări populare pentru a defini viitorul statut al fiecărei insule. Cele patru opțiuni care puteau fi votate au fost:
- legături mai strânse cu Țările de Jos;
- rămânerea în cadrul Antilelor Neerlandeze;
- transformarea într-o țară autonomă în cadrul Țărilor de Jos (status aparte);
- independența
Din cele șase insule, Sint Maarten și Curaçao au votat pentru status aparte; Aruba, Bonaire și Saba au votat pentru legături mai strânse cu Țările de Jos, iar Sint Eustatius a ales rămânerea în cadrul Antilelor Neerlandeze.[2]
La data de 10 octombrie 2010, Sint Maarten și Curaçao au devenit state independente în componența Regatului Țărilor de Jos.[3] Insula Curaçao are peste 190.000 de locuitori și se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maartin are o populație de 37.000 de locuitori și este situată pe aceeași insulă (Insula Sfântul Martin) cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ ISO 3166-3 Newsletter I-6 (PDF) (în engleză), , accesat în
- ^ Rezultatele referendumului
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- GOV.an Pagina guvernului Arhivat în , la Wayback Machine.
- Harta insulelor
- CIA World Factbook: Antilele Olandeze Arhivat în , la Wayback Machine.
| ||||||||
